It is currently Sat May 27, 2017 1:32 am



Welcome
Bine ai venit pe romaniaraw

In momentul de fata, vezi forumul ca "vizitator", ceea ce iti da un acces limitat. Prin crearea unui cont, capeti dreptul de a posta raspunsuri si a crea noi topicuri, de a raspunde la poll-uri, a upload-a fisiere si a comunica privat cu restul membrilor. Crearea unui cont e gratuita, simpla si rapida, deci inregistreaza-te acum!


Post new topic Reply to topic  [ 9 posts ] 
Author Message
 Post subject: Discursul Marelui Sef De Trib Seattle
PostPosted: Thu Oct 20, 2011 3:09 am 
Offline
User avatar

Joined: Tue Sep 01, 2009 7:07 pm
Posts: 1683
Marele Sef din Washington ne trimite vorba ca doreste sa ne cumpere pamintul. Marele Sef ne trimite de asemeni vorbe de prietenie si bune-intentii. Consideram aceasta o dovada de politete din partea sa, pentru ca stim ca nu are mare nevoie de prietenia noastra in schimb. Dar vom lua in considerare oferta sa. Pentru ca stim ca daca n-o facem, omul alb va veni cu arme si ne va lua pamintul oricum.

Cum poti cumpara sau vinde cerul, caldura pamintului ? Aceasta idee este ciudata pentru noi. Din moment ce nu detii prospetimea aerului sau susuratul apei, cum le poti cumpara ?

Fiecare parte din acest pamint este sacra pentru poporul meu. Ficare ac de pin, fiecare mal nisipos, fiecare ceata in padurea intunecata, fiecare poienita, fiecare insecta bazaitoare este sfinta in memoria si experienta oamenilor mei. Seva care curge prin copaci poarta cu ea memoriile omului rosu.

Mortii omului alb isi uita pamintul unde s-au nascut cind se ridica la ceruri. Mortii nostrii nu uita niciodata acest pamint minunat, pentru ca el este mama omului rosu. Noi sintem parte din el, si el este parte din noi. Florile parfumate sint surorile noastre, caprioara, calul, marele vultur, toti acestia sint fratii nostrii. Crestele muntoase, roua pasunilor, caldura trupului poneiului, si omul – toate fac parte din aceeasi familie.

De aceea, cind Marele Sef din Washington ne trimite vorba ca doreste sa ne cumpere pamintul, el cere foarte mult de la noi. Marele Sef ne promite ca ne va rezerva un loc numai pentru noi, unde putem trai confortabil. El va fi tatal nostru, iar noi, copiii lui. De aceea vom lua in considerare oferta sa de a ne cumpara pamintul. Dar nu va fi usor. Pentru ca acest pamint este sacru pentru noi.

Omul rosu s-a retras mereu inaintea omului alb, asa cum ceata muntelui fuge de razele soarelui de dimineata. Dar cenusa parintilor nostrii este sacra. Mormintele lor ne ofera sanctuar, si astfel dealurile acestea, copacii, tot acest pamint ne este consacrat noua. Stim ca omul alb nu ne intelege obiceiurile. O bucata de pamint este pentru el la fel ca oricare alta, pentru ca el este un strain care vine noaptea si ia cu forta de la pamint orice isi doreste. Pamintul nu este fratele, ci dusmanul sau, si atunci cind l-a supus, pleaca sa cucereasca mai departe. El uita oasele tatalui sau in spate, si nu-i pasa. El rapeste pamintul de la copiii sai, si nu-i pasa. Mormintele tatalui sau si drepturile-prin-nastere ale copiilor sai sint uitate. El isi trateaza pe mama sa, pamintul, si pe fratele sau, cerul, ca pe niste lucruri care pot fi cumparate, exploatate, vindute ca niste obiecte. Pofta sa nelimitata va devora pamintul si va lasa in urma doar un desert.

Nu stiu. Felurile noastre sint diferite de felurile voastre. Vederea oraselor voastre raneste ochii omului rosu. Dar poate e pentru ca omul rosu este un salbatic si nu intelege.

Nu exista nici un loc linistit in orasele omului alb. Nici un loc unde poti asculta soapta frunzelor primavara sau graba timida a aripilor insectelor. Dar poate e pentru ca sint un salbatic si nu inteleg. Zgomotele din orasele voastre par facute doar ca sa insulte urechile. Ce ramine in viata daca un om nu poate asculta chitaitul privighetorii sau argumentatiile broastelor in jurul iazului, noaptea ? Eu sint un om rosu, si nu inteleg. Indienii prefera sunetul adierii care mangaie fata lacului si mirosul vintului insusi, curatat de ploaia de vara sau parfumat de pin.

Aerul este pretios pentru omul rosu, pentru ca toate fiintele impart aceeasi respiratie – animalul, copacul, omul, toate respira din acelasi aer. Omul alb nu pare sa observe aerul pe care-l respira. Ca un muribund care zace de multe zile, el este imun la duhoare. Dar daca va vindem pamintul, trebuie sa tineti minte ca aerul este pretios pentru noi, ca aerul isi imparte spiritul cu orice forma de viata pe care o sustine. Vintul care a dat bunicului nostru prima sa respiratie, i-a primit-o de asemeni pe ultima. Si tot el trebuie sa dea copiilor nostrii spiritul vietii. Daca va vindem pamintul, trebuie sa-l pastrati si sa-l protejati ca pe un loc unde pina si omul alb sa poata merge sa guste aerul parfumat de florile cimpului.

Prin urmare, o sa luam in considerare oferta voastra de a ne cumpara pamintul. Daca vom decide sa acceptam, o sa pun o conditie. Omul alb trebuie sa trateze animalele acestui pamint ca pe fratii lui.

Eu sint un salbatic si nu inteleg nici un alt mod de a trai. Am vazut mii de zimbrii putrezind in preerie, lasati de omul alb care i-a impuscat dintr-un tren in miscare. Eu sint un salbatic si nu inteleg cum poate calul-de-fier-fumegind sa fie mai important decit zimbrul pe care noi il omorim doar ca sa supravietuim, si-i cerem iertare pentru asta.

Ce este omul fara animale ? Daca toate animalele ar pieri, omul ar pieri si el de o mare singuratate a spiritului. Pentru ca orice se intimpla animalelor, urmeaza curind sa se intimple si cu omul. Toate lucrurile sint conectate,

Deci, va vom considera oferta de a ne cumpara pamintul. Daca acceptam, va fi pentru a ne asigura rezervatiile pe care ni le-ati promis. Acolo, poate, vom putea sa ne traim zilele care ne ramin asa cum dorim. Cind ultimul om rosu va fi disparut de pe acest pamint si amintirea lui va fi doar umbra unui nor alunecind prin preerie, aceste tarmuri si paduri vor pastra inca spiritul oamenilor mei. Pentru ca ei iubesc acest pamint asa cum un nou nascut iubeste bataile inimii mamei sale. Deci, daca va vindem pamintul, iubiti-l asa cum l-am iubit si noi. Ingrijiti-l asa cum l-am ingrijit si noi. Pastrati in minte amintirea pamintului asa cum l-ati primit. Si cu toata puterea voastra, cu toata mintea si toata inima, pastrati-l pentru copiii vostrii si iubiti-l …. asa cum Dumnezeu ne iubeste pe toti.

Atita lucru stim si noi: pamintul nu apartine omului, ci omul apartine pamintului. Atita lucru stim: toate lucrurile sint interconectate asa cum singele uneste o familie. Toate lucrurile sint legate intre ele. Orice soarta are pamintul, aceeasi soarta o vor avea si fiii pamintului. Omul nu a tesut el pinza vietii, el e doar un fir in ea. Orice-i face el acestei pinze, isi face lui insusi.

Dar vom evalua oferta voastra de a merge in rezervatia pe care ati stabilit-o pentru oamenii mei. Vom trai separat, si in pace. Conteaza prea putin unde ne vom petrece restul zilelor. Copii nostrii si-au vazut parintii umiliti si infrinti. Razboinicii nostrii au cunoscut rusinea si dupa ce au fost invinsi isi consuma zilele in inertie si-si contamineaza trupurile cu mincaruri dulci si bauturi tari. Conteaza prea putin unde vom muri. Triburile sint facute din oameni, nimic mai mult. Oamenii vin si pleaca, la fel ca valurile marii.

Nici macar omul alb care vorbeste cu Dumnezeu ca unui prieten, nu poate fi scutit de destinul comun al tuturor. Poate sintem totusi frati, in cele din urma; vom vedea. Atita lucru stim si noi, si poate ca omul alb il va descoperi si el intr-o zi: Dumnezeul nostru este acelasi. Poate credeti ca-l detineti asa cum vreti sa ne detineti pamintul – dar nu puteti. El este Dumnezeul oricarui om, si compasiunea Sa este aceeasi, si pentru omul rosu, si pentru cel alb. Acest pamint este pretios pentru El, iar a rani pamintul inseaman a-i dispretui Creatorul. Si oamenii albi vor trece, poate mai repede decit alte triburi. Continuati sa va contaminati asternutul, si va veti sufoca in propriile dejectii.

Dar in pieirea voastra, voi veti straluci, aprinsi de puterea Dumnezeului care v-a adus in aceste tinuturi, si din anumite ratiuni speciale v-a dat putere asupra lor si asupra omului rosu. Destinul vostru este un mister pentru noi, pentru ca noi nu intelegem – cind zimbrii au fost toti macelariti, caii – toti imblinziti, colturile secrete ale padurii ingreunate cu mirosul multor oameni si vederea dealurilor inverzite, obturata de fire vorbitoare…unde este desisul ? Terminat. Unde este vulturul ? Terminat. Si ce inseamna sa spui la revedere poneiului liber si vinatorii ? Sfirsitul vietii si inceputul supravietuirii…

Chief Seeathl, of the Suquamish and Duwamish tribes of the Pacific Northwest. A trait din circa 1786 pina in 1866.

(Marele Sef De Trib al Ligii Duwamish, cunoscut noua ca Seful Seattle, a tinut acest discurs in 1854 – Un an inaintea marelui consiliu care avea sa incheie tratatul intre Triburile Indiene si Guvernul U.S. Guvernul a propus stabilirea rezervatiilor, si desi citeva triburi s-au opus, tratatele au fost semnate: fiecare trib urma sa-si selecteze valea sa preferata ca rezervatie. Trei luni mai tarziu, a izbucnit razboiul. )

_________________
http://bhairavah.blogspot.com


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Discursul Marelui Sef De Trib Seattle
PostPosted: Thu Oct 20, 2011 9:38 am 
Offline

Joined: Sat Nov 20, 2010 11:18 pm
Posts: 285
Ce impresionant! Am vazut mai demult si un film despre cum au fost macelariti indienii din Nord America.. multe dovezi, cronici de razboi din acel timp arata cit de mindri erau albii de comiterea acelor barbarii. Nici nu stim daca sa-i urim pe americani sau si pe noi, ca tot albi suntem.. sau poate, unii dintre noi, oameni rosii re-incarnati in albi?


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Discursul Marelui Sef De Trib Seattle
PostPosted: Thu May 10, 2012 5:53 pm 
Offline
User avatar

Joined: Wed Sep 08, 2010 3:33 pm
Posts: 293
Reflections of Contemporary Native Americans

We are instructed to carry love for one another,

And to show great respect for all beings of the earth.

We must stand together, the four sacred colors of man,

As the one family we are,

In the interest of peace…

Our energy is the combined will of all the people

With the spirit of the natural world,

To be of one body, one heart, and one mind.

Chief Leon Shenandoah (Onondaga)

The Hopi people say that we come from Mother Earth and we go back to Mother Earth when we die. Native Americans have great respect for Hopi spiritual leaders, because the word Hopi means peaceful people and Hopi are praying for harmony and balance of Mother Earth. Hopi spiritual elders believe they are caretakers of Mother Earth as do most Native Americans who follow their traditions.

The Iroquois people have been giving the messages to the world, same as the Hopi and Traditional Native Americans that our Mother Earth is in great danger; that the earth is in a crisis. The old elders are saying that the natural powers demand respect and understanding if there is to be a future.

The world around us is in chaos from western thinking and western priorities. For thousands of years natives lived in respect and in awe with the surrounding of forest and waters so beautiful, with animals, fish and life that they themselves are overcome with thanks. Natives created songs and prayers of thanksgiving to be one with nature.

Excerpts from “Healing and Protecting Our Sacred Mother Earth by Danny Beaton (Mohawk of the Turtle Clan).

_________________________________


The Circle of life: A Poem by Cloud Dancing-1998

The Earth is my mother
She provides for us all
Feeds all the hunger
Gives shelter to the small

There are my Mother's sisters
Winter, Summer, and Fall
But Spring is the one
I cherish most of all

But first let me tell you
About the other three
Without knowing them
Spring's wonder you'd never see.

I will start with Summer
Her sun so hot and high
Without my brother Rain
My people would surely die

Autumn is the artist
Reds, oranges, and browns
Painting all the leaves
Before they hit the ground

Winter is the frigid one
So often misunderstood
Most see her faults
Rarely her traits of good

Without Fall and Winter
And the silent death they bring
We'd miss all the wonder
Of their sister Spring

Her love brings rebirth
To a world filled with strife
Bringing a new beginning
In the Circle of Life

_________________________________


Echo of the Canyon
A poem by Cloud Dancing-1/4/1999


The river whispers songs
Off the canyon stone
Echoes from the past
Mournful low moans.

The words of elders past
Sound from the red rock walls
Remember the Sacred Ways
Is the message of their call.

Let the spirit soar free
Above the desert sands
Unite in the Great Circle
Of the brotherhood of Man.

Honor Grandfather
Respect Mother Earth
Revere all the Spirits
And Celebrate a rebirth.


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Discursul Marelui Sef De Trib Seattle
PostPosted: Thu May 10, 2012 6:17 pm 
Offline
User avatar

Joined: Wed Sep 08, 2010 3:33 pm
Posts: 293
"Before our white brothers arrived to make us civilized men, we didn't have any kind of prison. Because of this, we had no delinquents. Without a prison, there can be no delinquents. We had no locks nor keys and therefore among us there were no thieves. When someone was so poor that he couldn't afford a horse, a tent or a blanket, he would, in that case, receive it all as a gift. We were too uncivilized to give great importance to private property. We didn't know any kind of money and consequently, the value of a human being was not determined by his wealth. We had no written laws laid down, no lawyers, no politicians, therefore we were not able to cheat and swindle one another. We were really in bad shape before the white men arrived and I don't know how to explain how we were able to manage without these fundamental things that (so they tell us) are so necessary for a civilized society." - Native Indian Chief


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Discursul Marelui Sef De Trib Seattle
PostPosted: Sun May 13, 2012 9:57 pm 
Offline
User avatar

Joined: Wed Sep 08, 2010 3:33 pm
Posts: 293
"Colors of the Wind"

You think you own whatever land you land on;
The earth is just a dead thing you can claim;
But I know every rock and tree and creature
Has a life, has a spirit, has a name.

You think the only people who are people
Are the people who look and think like you,
But if you walk the footsteps of a stranger
You'll learn things you never knew you never knew.

Have you ever heard the wolf cry to the blue corn moon,
Or asked the grinning bobcat why he grinned?
Can you sing with all the voices of the mountain?
Can you paint with all the colors of the wind?
Can you paint with all the colors of the wind?

Come run the hidden pine trails of the forest,
Come taste the sun-sweet berries of the earth;
Come roll in all the riches all around you,
And for once never wonder what they're worth.

The rainstorm and the river are my brothers;
The heron and the otter are my friends;
And we are all connected to each other
In the circle of a hoop that never ends.

How high does the sycamore grow?
If you cut it down, then you'll never know.

And you'll never hear the wolf cry to the blue corn moon,
For whether we are white or copper-skinned,
Need to sing with all the voices of the mountain,
Need to paint with all the colors of the wind.
You can own the earth and still
All you'll own is earth until
You can paint with all colors of the wind


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Discursul Marelui Sef De Trib Seattle
PostPosted: Fri May 18, 2012 8:42 am 
Offline

Joined: Mon Mar 05, 2012 12:16 am
Posts: 348
Ceea ce uita totusi sa spuna marele sef de trib este ca inaintea venirii omului alb, si indienii se casapeau intre ei fara prea multe greturi. Sa nu idealizam situatia totusi.
De asemenea "uita" sa spuna ca statele populate majoritar cu urmasii amerindienilor sunt cele mai corupte si mai prapadite din America. In Argentina de exemplu, cei mai nasoli emigranti sunt cei din Peru. Ati vazut probabil ce maceluri apocaliptice fac indienii din Mexic la granita cu SUA.

Asa ca ar fi bine sa ramanem cu picioarele pe pamant..


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Discursul Marelui Sef De Trib Seattle
PostPosted: Fri May 18, 2012 2:05 pm 
Offline
User avatar

Joined: Tue Sep 01, 2009 11:55 pm
Posts: 714
rawtomato wrote:
Ceea ce uita totusi sa spuna marele sef de trib este ca inaintea venirii omului alb, si indienii se casapeau intre ei fara prea multe greturi. Sa nu idealizam situatia totusi.
.

Nu toti ( hopi ).

_________________
http://veveandcompany.blogspot.com/


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Discursul Marelui Sef De Trib Seattle
PostPosted: Mon Apr 01, 2013 5:40 pm 
Offline
User avatar

Joined: Tue Sep 01, 2009 6:42 pm
Posts: 914
Location: Constanta
rawtomato wrote:
Ceea ce uita totusi sa spuna marele sef de trib este ca inaintea venirii omului alb, si indienii se casapeau intre ei fara prea multe greturi.

A uitat, desigur si de predecesorii lor canibali, care-si jupuiau copiii de vii in ritualuri religioase, alegand pt aceste evenimente doar exemplarele cele mai frumoase/sanatoase si lasand in viata pe cei cu handicap; obicei ce a dus in timp la auto-distrugere.

_________________
Lifestyle Project - http://muna-kailash.blogspot.com/
Retete Crude - http://bunsisanatos.wordpress.com/


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Discursul Marelui Sef De Trib Seattle
PostPosted: Mon Apr 01, 2013 6:59 pm 
Offline
User avatar

Joined: Tue Sep 01, 2009 7:07 pm
Posts: 1683
aia e tot o ipoteza. nu STIM ce faceau, PRESUPUNEM ca totul era 'ritual religios'. de fapt habar n-avem.

_________________
http://bhairavah.blogspot.com


Top
 Profile  
 
Display posts from previous:  Sort by  
Post new topic Reply to topic  [ 9 posts ] 


Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 0 guests


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot post attachments in this forum

Search for:
Jump to:  
cron
suspicion-preferred