din cate am citit prin articolele acelea lectina si proteinele toxice din cereale au rol de antinutienti si se comporta ca sistem de aparare a semintei, deci nu e tot una in saminta necoapta, in samanta matura, in samanta germinata, in restu plantei, poate in ea fermentata, oricum nu au cum sa fie absente in nici una din variante.

m-am tot gandit la care sunt alimentele ideale privind biologia plantei. Pe de o parte seminturile au cea mai mare incarcatura vitala, caci detin intreg potentialul unei noi vieti deci par ideale daca dorim maximul, sunt acele parti vegetale care detin potentialul de viata al unei plante, dar acestea detin si sistemele de aparare pentru perpetuarea speciei si care constituie otrava pentru noi. Pe de alta parte pentru a nu ne expune la aceasta otrava ar fi de mancat partile plantei care nu detin potentialul de viata pentru planta respectiva deci nu sunt la fel de "totale", gen fructul si lasat semintele, frunzele, componente care nu perturba viata plantei, deci o vrianta care suna mai eco, mai armonioasa. Din punctul asta de vedere a manca seminta chiar si geriminata inseamna a o distruge cu totul.

Poate semintele ideale sunt de la acele plante la care nu este metoda de inmultire preponderenta, si se inmultesc mai degraba prin radacina, etc. si atunci planta nu depune prea mult efort in a forma susbtante toxice pentru aparare in samanata sau la cele care isi apara samanta prin alte metode si nu necesita ca ea sa se apere prin substantele chimice din componenta (gen printr-un invelis mai tare, inaltimea plantei,de unde ar reiesi ca seminetele copacilor ar fi mai bune, spini), sau la cele care fac un numar mare de seminte, atunci probabil planta nu e asa "stresata" cu apararea semintelor limitate spre deosebire de una care ar avea o samanta unica. De aici reiese ca plantele care se inmultesc relativ usor nu ar pune probleme mari cu antinutrientii, si in asta este si o perspectiva ecologica, ata noi avem cu ce ne hrani si nu moare nici planta, deci traim cu totii in armonie.( de remarcat ca cele care se inmultesc usor sunt cele din flora spontana care nu necesita nici un fel de ingrijire spre deosebire de culturi).
Un timp indelungat de pastrare a samantei singure, cum e la cereale indica clar ca e aparata din interior cu aceste substante dar acele plante care rezista a fi depozitate multa vreme inseamna caa au si substante conservante naturale si antioxidanti care ne-ar fi utili si noua. Oricum e interesant ca marea parte a plantelor care tin fara sa se strice sunt cele care au potential de viata in ele, gen seminte, radacini, fructe cu seminte. M-am gandit deasemenea la alimnentatia ideala a omului pana la potop cand au inceput sa manace si carne, cand oamenii depaseau si 900 de ani si la faptul ca le-a dat Dumnzeu spre hrana "toata iarba care face samanta si tot pomul care rod cu samanta". E interesant de aflat la ce se referea "iarba" din traducerea ebraica, daca la plante in general sau un tip de plante.

Legat de hrana omului care s-a denaturat de multe mii de ani, prin selectie artificiala, cred ca cel mai interesant e sa le gasim "stramosii si rudele" acestor plante in flora spontana, si chiar daca nu le vom gasi stramosi nu ne intereseaza caci asta inseamna ca nu au reusit sa se adapteze. Valoroase sunt acelea care reusesc sa traiasca in conditiile in care traim si noi. Daca traim in Ro flora spontana a locului e solutia . Oricum valoarea plantelor din climatul temperat sta in caracterul adaptogen al plantelor, o caracteristica importanta. Ele trebuie sa reziste in toate conditiile de mediu, sa treaca si prin vara si prin iarna si atat vreme cat locuim aici, avem nevoie de o alimentatie care sa aiba aceasta carateristica. Plantele salbatice ar rezolva si problema modificarilor genetice, si a iradierilor, pesticidelor, bla bla-urilor, nu necesita ingrijiri, tot ce ne trebuie este stiinta si informatie si acestea, plantele salbatice si cunoasterea ne fac liberi . Independenta de hrana cultivata artificial era sustinuta si in VT, tot la al saptelea an nu aveau voie sa cultive nimic, fapt ce odihnea si pamantul.

hmm..si totusi care sunt cerealele alea care sunt bune cu adevarat sa le consumam?? am intelse graul,nu.

Eu am inteles ca daca semintele contin toxine pentru oameni, atunci nu sunt hrana destinata speciei noastre. Granivorele, sunt dotate cu gusa in care germineaza cerealele, semintele si sunt ok : e hrana destinata speciei lor, toxinele nu ii afecteaza. Dar noi n-avem gusa. Asa ca n-am sa insist in a manca ceva care nu imi este destinaat.

Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” din Bucureşti:
Cele mai vechi cranii sunt de acum 10.000 de ani, dezgropate din câteva localităţi de la malul Dunării. Aveau cranii mari, iar dinţii lor sunt şi acum albi şi curaţi.

„Era o populaţie foarte robustă, mâncau mult peşte, foarte mult vânat, înotau foarte mult. Sunt foarte înalţi, au o dentiţie foarte bine păstrată şi sănătoasă, fără carii. Cariile încep să apară de la consumul de cereale, dar ei nu cultivau”
http://www.evz.ro/detalii/stiri/poveste ... 11451.html

Ati incercat vreodata grau proaspat cules, cu ceva timp inainte de a fi recoltat?
Eu am avut ocazia sa incerc boabe de grau direct din spic, si pot sa spun ca erau moi si foarte delicioase. Pacat ca e prea mult de lucru pentru separarea fiecarui bob de spic.

De asemenea imi amintesc faptul ca frunzele care invelesc stiuletii de porumb (cele mai din interior) sunt extrem de gustoase - partea de la baza a frunzei, care are culoarea verde deschis spre alb.
Dar asta inainte de a fi recoltat porumbul, cu cateva saptamani sau luni, cand porumbul este inca moale si laptos (fraged). Pentru a le incerca trebuie sa mergeti direct pe camp.
Vacile care scapa nesupravegheate in lanul de porumb baga in ele pana se umfla si crapa (la propriu). De asemenea exista si zicala "tace ca porcu' in cucuruz".

Stiuletii de porumb (cand sunt inca mici, cam de 10 centimetri lungime si 1 cm grosime) murati sunt extrem de gustosi. Presupun ca nici nu contin prea mult amidon, pentru ca mananci mai mult cotor decat boabe.

Cerealele sunt toxice nu doar din cauza amidonului. Sunt toxice : deci nu's de mancare.

cerealele sint toxice datorita glutenului.

se pare ca exista insa specii de porumb care nu contin gluten (aparent sint foarte multe specii de porumb, inclusiv porumb violet )

Pai mai e si problema lectinelor, pe langa cea cu glutenul.

Ca sa inteleg mai bine: cerealele nu sunt sanatoase pentru ca contin:
- amidon
- gluten
- lecitina

Totusi, chiar si taratele de grau sunt nesanatoase?
Exista indicii ca frunzele de pe stiuletii de porumb contin si ele amidon, sau gluten sau lecitina in proportii semnificative?
Mustatile de pe stiuletii de porumb se folosesc pentru ceaiuri mi se pare.

http://semnal-liberal.trei.ro/utile/empiric1.htm
„Mustăţile” de porumb se folosesc în afecţiunile aparatului urinar, endeme cardiorenale, gută şi reumatism fiind un diuretic foarte energic.

http://www.medicina-naturista.ro/terapi ... orumb.html
Matasea de porumb reprezinta ciucurii matasosi care se intind pe lungimea stiuletelui de porumb. Nu este considerata un aliment, dar contine compusi valorosi si este foarte apreciata in medicina naturista.

Inca o data: daca o parte a unei plante nu este comestibila sau sanatoasa, asta nu inseamna ca toate partile acelei plante sunt nesanatoase.
De asemenea, unele parti ale unei plante pot fi ne-comestibile inainte de coacere, si comestibile dupa ce s-au copt, sau viceversa.
Compozitia chimica a unei plante se poate modifica dramatic, in functie de stadiul de dezvoltare a plantei.

Sunt de acord ca este posibil ca cerealele sa fi fost create prin incrucisari genetice facute "cu picioarele", ca sunt hrana de razboi, etc etc.
Dar de dragul de a cunoaste mai bine realitatea merita stiut mai multe despre ele.
Sa le punem eticheta "sunt toxice" bazandu-ne doar pe studii partiale si pe diverse indicii ezoterico-religioase mi se pare cam pripit.